Ne aflam in 1944, in Belgia, iar locotenentul Tommy Hart (Colin Farrell), privilegiat de originea sa (este fiul unui senator), nu se afla in de prima linie. Insa atunci cand, aflat intr-o misiune de rutina, se implica intr-o ambuscada neasteptata, sfarseste prin a fi torturat de nazisti pana dezvaluie locatia unui rezervor de petrol. Este trimis intr-un lagar condus de colonelul William McNamara (Bruce Willis), sub privirea vigilenta a maiorului SS Wilhelm Visser (Marcel Iures), americanofil, absolvent al universitatii Yale, admirator al jazz-ului si al operelor lui Mark Twain. McNamara e, la inceput, suspicios in ceea ce-l priveste pe Hart, banuind ca a clacat sub tortura si il trimite sa stea cu recrutii, desi e ofiter. Hart cunoaste acolo doi barbati de culoare. Valul de rasism din baraci e alimentat de un anume Bedford, care isi exprima ura fata de cei doi ori de cate ori are ocazia. Bedford e gasit ucis iar Scott e zarit la capataiul lui. McNamara ii cere permisiunea lui Visser sa convoace curtea martiala. Visser accepta, amuzat de idee, iar lui Hart ii revine deloc invidiata misiune de a fi avocatul lui Scott, chiar daca n-a terminat inca avocatura. La prima vedere, "Hart's War" pare a fi o alta drama cu prizonieri amplasata in timpul celui de-al doilea razboi mondial -gen care ne-a dat filme clasice precum "Marea Evadare" sau "Stalag 17". Dar, in spatele aparentelor, exista multe suprize in pelicula lui Gregory Hoblit. In afara ca vorbeste despre supravietuirea intr-un lagar german, filmul abordeaza rasismul din interiorul fortelor armate intr-o maniera care-l impiedica sa se impotmoleasca in corectitudine politica.E mai putin o poveste traditionala despre razboi, cat istorisirea luptei unui barbat pentru izbavire. Din momentul in care clacheaza sub tortura nazista, Tommy Hart incearca sa-si regaseasca curajul si onoarea. Aparandu-l pe Scott, un acuzat pe care il crede inocent, are sansa mult dorita, desi soarta lui Scott pare peceltuita. "Hart's War" contine elementele unui drame judiciare, dar fara surprizele si cotiturile artificiale care fac cliseele genului. Totusi, Hart are, in cele din urma, o revelatie care schimba cursul jocului si il face sa ia o decizie.