Dylan (Dan Futterman) si Jez (Stuart Townsend) sunt buni prieteni, au 20 si ceva de ani si au crescut intr-o independenta totala. Amandoi au acelasi vis: sa intre in posesia unei resedinte somptuoase. Cum nici unul din ei nu-si pune sperantele in castigarea lozului cel mare, singura solutie e sa munceasca pentru acesti bani. Desi Dylan e un yancheu cu vino-ncoace, bun de gura, dislexia ii pateaza prea tare formularul de angajare. Cat despre Jez, creierul lui poate fi de marimea lui Jupiter, dar tunsoarea lui ingrozitoare si timiditatea exagerata ii rapesc orice sansa de a se face remarcat.Ce este de facut? Instalati in gazometru abandonat, ei planuiesc sa castige cele doua milioane de lire, pacalindu-i pe cei bogati si pe cei lacomi. Singura lor lege, pastrata cu sfintenie, e aceea de a nu-i insela pe cei cinstiti. Prima scamatorie vizeaza companiile multinationale. Ei pretind ca au inventat un sistem de recunoastere vocala care, odata instalat in computer, tranforma vorba in cuvant scris. Cum reusesc sa-i pacaleasca pe lacomii clienti? Instaland in camera alaturata o dactilografa, frumoasa Georgie (Kate Beckinsale), care scrie cu nonsalanta tot ceea ce clientii dicteaza prosteste unui ecran. Intrigata, ea ii intreaba pe cei doi despre ce e vorba. Prietenii nostri ii spun adevarul numai pe jumatate, erijandu-se in "Robin Hoozi" moderni, care fura de la cei bogati pentru a-i ajuta pe cei saraci. Bineinteles ca nimeni n-ar inghiti o asemenea gogoasa, dar Georgie hotaraste sa ramana in compania "altruistilor" pentru ca si ea, la randul ei, are nevoie de bani.